Română (România)English (United Kingdom)Serbian

Traseu Iosefin - Elisabetin

Cartierele istorice de la sud de cetate adăpostesc mii de clădiri de patrimoniu. Vă puteţi rătăci pe nenumăratele străduţe cu arhitectură istorică.

Cartierele istorice Iosefin şi Elisabetin au apărut la sud de cetate, pe locul unor foste grădini date în arendă („maiere”).
Primele clădiri apar în Elisabetin, însă doar cartierul Iosefin reuşeşte să devină încă din secolul al XVIII-lea mai mult decât câteva case izolate.
A doua jumătate a sec. al XIX-lea, când se introduce puterea aburului în locomoţie aduce o dezvolatare spectaculoasă a celor două cartiere, căci aici se aflau gara şi portul oraşului.
Între 1860-1916 se construiesc zeci de străzi noi cu mii de case frumoase – unele sunt adevărate bijuterii ale arhitecurii 1900.Harta traseu Iosefin-Elisabetin

Pornim plimbarea prin Cartierul Iosefin de la  1 Podul Traian – (1911-1916) proiectat de ing. Károly Lád şi arh. Elemér Wachtel. Formele sale simple anunţă deja Art Deco-ul ce se va impune după război. De aici mai departe, graniţa dintre cartierele Iosefin şi Elisabetin urmează Bvd. 16 Decembrie 1989. Pe stânga se afla Elisabetinul iar pe dreapta se află Iosefinul – cartier trasat în 1744 şi dezvoltat iniţial (cu aspect rural) în jurul actualelor străzi Dragalina, Bolintineanu – Văcărescu şi Pop de Băseşti – Maniu. Din 1773 este denumit Iosefin în cinstea lui Iosif al II-lea, fiul  Mariei Theresia, care a vizitat de mai multe ori Timisoara.

Dincolo de pod avem imaginea unui oraş mare european – fronturi continue de clădiri vechi, ce par să continue fără sfârşit. Pe dreapta – adică în Iosefin, avem 2 Palatul Societăţii de Hidroameliorări Timiş-Bega; Clădirea, în stilul arhitecturii 1900, este decorată (printre altele) cu reprezentări de peşti. Pe partea cealaltă (adică pe partea „elisabetana”) avem o clădire Art Nouveau eclectic, cu elemente neogotice: 3 Palatul Marschall (arh. Martin Gemeinhardt); pomul vieţii, fluturi stilizaţi, elemente florale tipic gotice – toate sunt tratate conform curentului Art Nouveau.

Continuăm in stanga podului pe Spl. T. Vladimirescu; suntem deci în Elisabetin. După sediul Consulatului Germaniei, o clădire istorică renovată şi văruită în nuanţe de verde, cotim la dreapta pe Str. General H. Berthelot, fosta Strada Caraiman. Ajungem în curând în Piaţa Plevnei. Ne aflăm în mijlocul unei foarte valoroase „rezervaţii de arhitectură a anilor 1900” – practic majoritatea clădirilor  (1900-1910) ar merita descrieri amănunţite. La nr. 2 remarcăm 4 „Casa cu poarta frumoasă” - într-adevăr o poartă cu o feronerie deosebită, o simfonie în metal. Este probabil cea mai elegantă feronerie a Art Nouvea-ului în Timişoara. Arhitectul este cunoscutul László Székely, iar proprietarul era Emil Szilárd, pe vremea aceea inginer-şef al oraşului.

Spectaulos decorate sunt şi 5 "Casa cu păuni şi bufniţe" (sau casa Johann Hartlauer, aflată în Piaţa Plevnei la nr.7) şi respectiv  6 „Casa cu păuni” (sau casa Nicolin, situată în Piaţa Plevnei la nr. 4 ). Amestecul complicat de elemente florale şi animale este surprinzător. Ambele sunt expresia limbajului plastic al arhitectului Martin Gemeinhardt. La casa Hartlauer se mai păstrează câteva resturi din pictura în culori vii, cu motive repetitive, ce decora odată casa scărilor (vaze cu flori pe piedestaluri).

Pe cealaltă parte a strazii, la nr. 5, se află 7 Palatul Jakob Klein. Faţada dinspre Str. Caraiman prezintă un rezalit pe două nivele, reliefurile dintre etajele 1 şi 2 (o tânără cu vioară) sunt unice în Timişoara. Poate aveţi ocazia de a  vedea holul de la intrare: pereţii sunt supraîncărcaţi de reliefuri în stilul 1900, registrul superior conţine reprezentări feminine înlănţuite în dans.

Din Str. Caraiman urmăm Str. Gheorghe Doja la dreapta; în curând se deschide Piaţa Sfânta Maria. O legendă locală spune că aici a ispăşit condamnarea la moarte,  în chinuri groaznice, Gheorghe Doja, conducătorul revoltei ţărăneşti din 1514. Călugărilor ce cântau imnuri religioase lângă muribund le-a apărut în faţă chipul Fecioarei Maria. Momentul este comemorat de  8 Monumentul Sfintei Maria, sculptat în marmură de Carrara şi plasat sub un baldachin neoromanic. Monumentul actual a fost ridicat în 1906 (sculptor Kiss György), şi este însoţit de o inscripţie în limba maghiară. În imediata apropiere a monumentului Sfintei Maria se află 9 Palatul Comunităţii Reformate (1901-1902) care conţine casa parohială şi biserica (ferestrele înalte ale bisericii se află spre Str. T. Cipariu, biserica este inglobată în clădire). Edificiul are o arhitectură neogotică.

În acest loc protestul unui grup de credincioşi împotriva evacuării iminente a pastorului Tőkes László –s-a transformat pe data de 15.12.1989 într-o mişcare de masă, ce în ziua următoare avea să se răspândească în întregul oraş. Practic aici a început Revoluţia anticomunistă din România în 1989.

Acum înţelegem de ce bulevardul pe care ne aflăm se numeşte 16 Decembrie 1989. Continuând plimbarea ajungem curând la 10 Biserica Ortodoxă Română din Iosefin (numită un timp şi „catedrala veche”), construită între 1931-1936 (arh. prof. Victor Vlad). Face parte din şirul bisericilor construite după 1918, care marchează ruptura cu arhitectura barocă practicată de ortodocşi în timpul monarhiei habsburgice, căutând inspiraţie în formele neobizantine (văzute ca fiind „curat” ortodoxe). Este construită având drept model (la scară mult redusă, bineînţeles) catedrala Sf. Sofia de la Constantinopol.

Ne aflăm în Piaţa Mocioni sau Piaţa Küttl cum o mai numesc timişorenii. Pe stânga, mascate de clădirea bisericii, se află  11 Casele Fiatska (case de raport) – trei case Secession alipite, ce se întind până la colţul cu Str. I. H. Rădulescu.

Dacă ne abatem din Piaţa A. Mocioni la dreapta pe strada Ady Endre ajungem la 12 Podul Metalic; o legendă locală (eronată) afirmă că podul a fost proiectat de Gustave Eiffel.  Azi foloseşte ca pasarelă, deşi a fost proiectat şi pentru vehicule si a stat mai multi ani pe locul unde e acum Podul Traian.

Ne reîntoarcem la Piaţa Mocioni, şi observăm că este dominată de 13 „Casa de Raport a Municipiului” din Iosefin (1895-1897), masivă, ce închide frontul spre sud-vest. Este unul dintre exemplele impunătoare de arhitectură istoricistă eclectică ale Timişoarei, şi prima ce s-a construit în zonă (după ridicarea interdicţiei de a construi la mai puţin de 950 metri de cetate). Pe Str. I. Ghica nr. 1 (intersecţia cu Bvd. R. Carol, spre care se află şi faţada principală) găsim o altă clădire în stilul Secession-ului floral, aproape „flamboiant” a arhitectului Gemeinhardt: 14 Casa Generala de Economii (banca) din Iosefin. Următoarea clădire, contrastând puternic, este 15 Palatul Hochstrasser (1912-1914, clădire P+3), un Secession evoluat, puternic geometrizat (Bvd. Regele Carol nr. 10), care pare că refuză cu obstinaţie orice linie curbă.

Cotim la stânga pe Str. I. Ghica – la intersecţia cu Bvd. 16 Decembrie 1989, vis-a-vis, se află fosta casă 16 Rudolf Menczer (1894-1895), în stil eclectic istoricist neobaroc; azi spital. Farmacia faimoasă ce se vede încă la parter a aparţinut lui Kolomán Skribanek, mobilierul original este parţial păstrat. Pe acelaşi bulevard 16 Decembrie 1989 iese în evidenţă 17 Palatul Thomas Ede, o clădire Secession tipică, cu obişnuitul joc al volumelor acoperişului. Ceva mai departe pe aceeaşi stradă se află şi 18 Cazarma Pompierilor din Iosefin, cu turn pe colţ, în stilul anilor 1900, operă a arhitectului László Székely.

Partea dreaptă a Bulevardului Geneneral Dragalina este ocupată de către 19 Fostul Complex al Surorilor de Notre Dame. Diferitele clădiri au fost construite între 1881-1894, elementul principal al complexului fiind Şcoala de Fete. Construcţia sa a marcat semnificativ dezvoltarea Cartierului Iosefin şi trecerea de la aspectul rural la viaţa urbană. Cea mai mare parte a lucrărilor au fost finanţate de către  episcopul catolic Alexander Bonaz care, în urma unor dispute serioase cu superiorii de la Vatican s-a decis să-şi utilizeze  averea personală pentru acte de caritate. Complexul include şi o biserică cu două turnuri, cu elemente neoromanice. Aici se slujeşte şi în limba bulgară,pentru comunitatea bulgarilor din Banat. Elementul cel mai reuşit al ansamblului este corpul vechi, retras de la stradă, făcând loc unei curţi de onoare. Astăzi este găzduit aici Liceul Dositei Obradovici, cu limba de predare sârbă.

Pe partea stângă se află 20 Biserica Catolică Parohială a Cartierului Iosefin (1774-1775), stilul este baroc cu elemente rococo. Aceasta este martorul începuturilor Iosefinului, la vremea când acest cartier nu se deosebea prea mult de satele germane din Câmpia Banatului. La 1889 turnul a fost supraînălţat, de aceea biserica are o zvelteţe neobişnuită pentru un edificiu baroc. În curtea bisericii se află cel mai vechi monument de artă păstrat în oraş: statuia Sf. Nepomuk, care se afla iniţial în Cetate, în Piaţa Libertăţii. Statuia a fost realizată dintr-o gresie cu rezistenţă  slabă, ce este puternic afectată de trecerea timpului.

Palatul Casei de Economii din Iosefin se află vis-a-vis, pe colţ, ornat cu nelipsitul motiv al stupului de albine. Ne îndreptăm spre capătul Bulevardului Carol I, la interescţia cu Strada Iuliu Maniu. De la distanţă se vede frumosul cap de perspectivă oferit de 22 Palatul Albert Schott (1911-1913), primul edificiu cu trei etaje din Iosefin. Pe Strada Preyer la nr. 1 se află 23 Casa Albert Hain (1892, după arhitectura cu elemente de neobaroc se observă că e mai veche decât celelalte din zonă), după numele proprietarului ce îşi deschisese la parter o farmacie. La nr. 2 pe Strada Preyer (cu faţadă şi spre Strada Iuliu Maniu) se află 24 Palatul Alexandru Pisică (1911-1912), cu un atic cu forme unduite în maniera arhitectului budapestan Ödön Lechner. Tot în zona intersecţiei cu Strada Iuliu Maniu remarcăm acum şi 25 Palatul Miksa Brück (1911 – 1912) ce poate fi recunoascut după frontonul poligonal, aproape semicircular, pe colţ.  În continuare vedem şi 26 Sinagoga din Iosefin, singura sinagogă rămasă în funcţie în Timişoara. Dincolo de podul peste Bega se află o veche zonă industrială, cu fosta 27 Fabrică de Ţigări şi 28 Turnul de Apă din Iosefin. Acesta a fost perechea celui din Fabric, la celălalt capăt al reţelei de apă.

Ne reîntoarcem spre intersecţia bulevardelor Carol I şi General Dragalina, trecând pe lângă 29 Piaţa din Iosefin. Acesta este cea mai mare piaţă alimentară din oraş.

La intersecţie ne îndreptăm spre stânga pe Bulevardul General Dragalina, pe lângă un şir de clădiri vechi, majoritatea cu un etaj (unele dintre ele cu detalii interesante, de exemplu la nr. 19). Înainte de a ajunge la pod se observă pe partea cealaltă 30 Palatul Ancora (1901-1902; proprietar Aladár Kudelich). Pe perete, la etaj,  se poate vedea şi astăzi o ancoră.

Pe partea pe care ne aflăm se găseşte 31 clădirea fostului Hotel Royal (palatul Karl Weisz, 1909-1910). Dincolo de pod se afla un alt hotel: 32 Hotel Splendid (1911-1912), fiind o altă creaţie a lui Martin Gemeinhardt, care era şi proprietar al edificiului. În fundal se distinge silueta Gării de Nord. Este gara principală a Timişoarei, mult timp cunoscută drept „Gara din Iosefin”. Clădirea iniţială a fost bombardată în cel de-al Doilea Război Mondial.

Aici se încheie turul Cartierului Iosefin. Vă puteţi întoarce în centrul oraşului fie pe jos, pe malul Begăi, fie cu mijloace de transport în comun, sau puteţi continua spre Cartierul Elisabetin. Ca să ajungeţi în Elisabetin, cel mai simplu este să luaţi tramvaiul 8 de la interescţia Bulevardului General Dragalina cu Bulevardul Carol I şi să coborâţi la a 4-a staţie.

În Piaţa Bălcescu puteţi să ajungeţi şi pe jos, într-o plimbare pe malul Begăi, trecând din nou pe lângă  Podul Metalic şi Piaţa Maria, continuând pe strada Gheorghe Doja.

Cartierul Elisabetin, dincolo de partea pe care am cunoscut-o deja, este o zonă rezidenţială tipică, cu multe case de locuit şi puţine magazine. Forfota omniprezentă în Iosefin lipseşte, în schimb vă puteţi plimba ore în şir pe străduţe liniştite, cu case vechi.

Centrul cartierului este Piaţa Nicoale Bălcescu, dominată de silueta elansată, neogotică a 33 Bisericii Catolice din Elisabetin. Construită între 1912-1919 (cu o întrerupere datorată razboiului) după planurile lui Karl Salkovits, biserica a devenit rapid un simbol al cartierului. Faţada vestică prezintă două turnuri cu înălţime de 57 metri. Cele cinci altare sunt create de atelierul Stuflesser din Tirol.

Ocolind biserica pe la stânga, pe Strada Protopop George Dragomir ajungem la 34 Biserica Ortodoxă din Elisabetin, construită în 1784,  şi renovată în 1894, turnul prezintă reminiscenţe baroce. În apropiere, pe Strada E. Celebi nr. 2 se află 35 „Casa Turcească”. O legendă locală susţine că este cea mai veche casă din oraş, fiind acolo încă din vremea turcilor, însă la restaurare s-a putut stabili cu certitudine că este clădită cu cărămizi austriece. A aparţinut inginerului Dissel, care a lucrat la Domul Catolic din Piaţa Unirii . O altă legendă afirma existenţa unui tunel ce începe aici şi se termină în faţa Belgradului. Ca urmare, au fost destui cei care au căutat cu înfrigurare acest tunel pe vremea comunismului.

Ne întoarcem spre centru (cartierul Cetate) pe Bulevardul Mihai Viteazu. Clădirile de aici provin aproape exclusiv din perioada interbelică. Remarcăm apariţia arhitecturii neoromâneşti, cu alambicate decoraţii de origine bizantină sau brâncovenească. Îndeosebi 36 clădirea veche a Politehnicii – Facultatea de Mecanică (pe dreapta, retrasă de la stradă; 1923, arh. Duiliu Marcu) se înscrie acestui stil. Înfiinţată în 1921 prin decret regal, această instituţie de învăţământ superior a fost prima clădire din zonă. În spate, de-a lungul Begăi, până după al Doilea Război Mondial, se aflau încă grădini şi chiar loturi cu porumb.

Trecem peste 37 Podul Mitropolit Andrei Şaguna, după ultima redenumire. A fost construit în 1913 sub numele de „Podul Episcopal”.  Pe cele patru socluri vizibile şi azi trebuiau să fie postate busturi ale unor episcopi catolici ai Banatului. Acestea nu au mai fost puse niciodată (dar timişorenii au continuat să îl numească „podul episcopilor”)

Pe partea cealaltă se află Cartierul Cetate, Piaţa Victoriei fiind doar la o distanţă de câteva minute.

Cauta in site

logo-romana-1

Evenimente în Timișoara

<<  Iulie 2017  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
     
      

Fotografii din Timișoara

Fotografii din Banat

Vremea

Clear

25°C

Timișoara

Clear

Curs valutar

 

european-cities-marketing-logo

Pentru  informaţii despre  celelalte  programe finanţate  de  Uniunea  Europeană în România,  ca şi  pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României în  Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea  şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
ukash
elektronik sigara
elektronik sigara e sigara
elips c elektronik sigara
oyunlar oyna