Română (România)English (United Kingdom)Serbian

Canalul Bega

Bega – date geografice

bega-amonteRâul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:

- Bega Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti, locul unde anual toamna are loc concertul
  din Peştera Româneşti şi

- Bega Poieni ce curge printre dealuri, în imediata apropiere a Tabărei de Tineret de la
  Poieni Strâmbu, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa.

La confluenţa lor, în amonte de Margina se formează râul Bega.

De aici râul curge domol, traversând de la est la vest Câmpia Bănăţeană, trecând prin oraşele Făget şi Timişoara, pe teritoriul României şi prin oraşul sârbesc Zrenjanin.

Bega se varsă lângă localitatea Titel (Serbia) în râul Tisa, care după aproximativ 20 km. ajunge la Dunăre.


Necesitatea construirii Canalului Bega

bega-agrementPână în secolul al XVIII-lea zona Timişoarei era o zonă mlăştinoasă. Aceasta avea pe de o parte valoare strategicǎ, dar totodată însemna condiţii insalubre de populare a regiunii, împiedica dezvoltarea social-economică.

După victoria din anul 1716 a trupelor imperiale habsburgice asupra turcilor, prin care se încheie dominaţia otomană în Banat, pentru Timişoara, ca şi pentru întreaga zonă urmează
o perioadă intensă de dezvoltare. Unele din primele măsuri luate au fost cele de 
regularizare a apelor din Timişoara şi din împrejurimi.
Principalul obiectiv era aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului, asanarea mlaştinilor.
La fel de importante erau şi transportul pe calea apei a lemnelor de foc, a materialelor de construcţie necesare Timişoarei şi transportul de mărfuri către restul Europei.

 

bega-pod-decebalConstrucţia canalului Bega începe în 1728, sub supravegherea guvernatorului militar al Banatului, contele Florimund de Mercy. Lucrările urmăreau pe cât posibil linii drepte, în aval de Făget, tăind numeroasele meandre, pentru a asigura navigaţia până în apropiere de Timişoara. Aici canalul se împărţea în patru canale mai mici, cu ecluze, în direcţia suburbiei Fabric, pentru a alimenta morile de apă şi a deservi fabricile din oraş.

Lucrări de regularizare s-au efectuat şi în aval de Timişoara, spre Zrenianin, astfel că în noiembrie 1732- circulă prima
ambarcaţiune de la Timişoara, din portul Iosefin până la Pancevo, pe Bega, Tisa, Dunăre.


Cum s-a construit Canalul Bega


bega-pod pod minTimp de decenii s-au depus mari eforturi la săparea canalului, construcţia digurilor, consolidarea malurilor, întreţinerea navigabilităţii. Mii de oameni au participat la lucrări. Asigurarea forţei de muncă, a hranei nu era uşoară. Se lucra manual, cu sape, târnăcoape, cu căruţe. Lucrările se desfăşurau simultan cu construcţia Cetăţii Timişoara.

În 1744 s-a dat un ordin, prin care fiecare comună riverană canalului era obligată să menţină malurile în bună stare, să ajute la lucrările de regularizare.

În 1732 Canalul Bega a devenit primul canal navigabil construit pe teritoriul României de azi. Lungimea totală navigabilă era de 116 km., reprezentând în teritoriile de azi 44 km. în România si 72 km. în Serbia.


Ce a reprezentat Canalul Bega în timp


bega-catedrala-minCanalul Bega a constituit principala cale de transport a mărfurilor din Banat pâna în a doua jumătate a secolului XIX.
S-au transportat mii de tone de produse, în special făină, cereale. Transportul pe calea apei reprezenta cea mai uşoară
cale de transport, făcea legătura între Timişoara şi alte localităţi din Banat.

Zilele de marţi şi joi erau zile de târg în Timişoara, când numeroşi ţărani aduceau pe Bega mărfuri la piaţă. Pe Bega, apoi pe Tisa, Dunăre se realiza şi legătura Timişoarei cu alte oraşe europene.

În 1930 pe Bega puteau opera vase de până la 70 m. lungime, cu 50 vagoane încărcate, adâncimea apei fiind asigurată de ecluze.

Doar în anii 1937-1938 s-au transportat pe Bega peste 700 mii de tone de mărfuri.

Canalul era important şi pentru transportul de pasageri. Transportul de persoane a cunoscut un vârf de 500.000 pasageri în 1944. Curse regulate au avut loc până în 1966.


Amenajări hidrotehnice de acum 250 ani - 
Nodul hidrotehnic de la Coştei

bega-poliNivelul apei din Canalul Bega era foarte oscilant, uneori prea mic, cu praguri de nisip, alte ori prea mare, realizând inundaţii devastatoare.

În anul 1758, inginerul Maximilian Fremaut (originar din Ţările de Jos, din ţinuturile de azi ale Belgiei) a realizat proiectul unui nod hidrotehnic ce permite transferul de debit între Bega şi Timiş.

Prin amenajările hidrografice de la Coştei se putea dirija apa necesară navigabilităţii pe Bega, din râul Timiş, printr-un canal de legătură. Proiectul prevedea şi construirea unui al doilea canal de legătură şi a unui stăvilar la Topolovăţ, astfel încât în eventualitatea pericolului de inundare a orasului Timişoara, surplusul de apă din Bega, să poată fi dirijat în Timiş, sau la nevoie, în câmpia aflată la sud de Topolovăţ.

Nodul hidrotehnic de la Topolovăţ şi Costei, integrat sistemului de dublă conexiune Timiş – Bega, reprezintă un monument tehnic şi funcţionează de mai bine de 250 de ani.
 

Navigaţia pe Bega

bega-festivalÎn anul 2011 Bega a fost decolmatată în zona Timişoarei  şi s-a realizat consolidarea malurilor, urmând ca în viitor să se realizeze pe Bega transport public de persoane. În prezent se poate naviga pe Bega cu ambarcaţiuni mici, de maxim 6 sau maxim 12 persoane, ce efectuează curse de agrement la cerere, între Timişoara şi până la Solventul sau Sânmihaiu Român. Activitatea nautică e cea cu caracter sportiv – antrenamente şi concursuri de canotaj şi activitate de agrement, desfăşurată de persoane particulare, cu ambarcaţiuni proprii. Pentru agrement există mai multe hidrobiciclete care pot fi închiriate.

Bega e azi un element definitoriu al Timişoarei. Pe malurile Begăi sunt numeroase locuri de agrement, parcuri, piscine, cluburi sportive, restaurante. Anual, începând din 2008, aici are loc festivalul Bega Bulevard, ce cuprinde concerte, concursuri, prezentări dorind să sublinieze importanţa şi potenţialul pe care îl are Bega- artera vie a Timişoarei.

Cauta in site

logo-romana-1

Evenimente în Timișoara

<<  Decembrie 2017  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
    

Fotografii din Timișoara

Fotografii din Banat

Vremea

Cloudy

1°C

Timișoara

Cloudy

Curs valutar

 

european-cities-marketing-logo

Pentru  informaţii despre  celelalte  programe finanţate  de  Uniunea  Europeană în România,  ca şi  pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României în  Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea  şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
ukash
elektronik sigara
elektronik sigara e sigara
elips c elektronik sigara
oyunlar oyna