


Palatul Deschan
Str. Proclamaţia de la Timişoara 5
Datare
Început a se construi circa 1735 (în 1734 încă nu exista)..
În 1752 - aparţinea consilierului Camerei Aulice Ungare von Deschan (de Jean), care a fost probabil şi comanditarul iniţial alcasei.
În 1802 (sau1810 după alte surse) - corpul de casă de pe latura de sud, cu intrarea principală, este reconstruit.
1828 – aparţinea lui Georg Mancziarly (Manzsarly pe alte documente).
Stil arhitectural
Laturile de nord, de est şi de vest păstrează volumetria iniţială, cu două niveluri, tipică pentru construcţiile urbane din barocul provincial austriac.
A fost una dintre cele mai mari clădiri particulare din secolul al XVIII-lea.
Corpul dinspre str. Proclamaţia de la Timişoara a fost reclădit în stil clasicist.
Parterul funcţionează din punct de vedere plastic ca un soclu pentru „colonada” formată din patru semicoloane aparţinând ordinului corintic „colosal” (adică pe 2 niveluri, la et. I şi II) şi pentru pilaştrii, de asemenea corintici „colosali”, atât cei de pe faţada principală, cât şi cei de pe faţadele laterale ale edificiului.
Alte informaţii
În casă a funcţionat din 1843 primul cazino timişorean.
În perioada interbelică a secolului trecut edificiul s-a numit, după proprietarul de atunci, Casa Scherter.
În faţa acestei case a fost instalat iniţial „monumentul ciumei” (statuia Sfintei Treimi, actual în Piaţa Unirii).
Anton Deschan von Hansen şi-a pierdut prima nevastă în epidemia de ciumă din perioada 1737-1738. În memoria ei a comandat Statuia Sfintei Treimi („monumentul ciumei”) la Viena. După sosirea la Timişoara, coloana a fost expusă în 1740 în faţa casei sale timp de 12 ani, ulterior fiind mutată la locul din Piaţa Unirii pe care îl are şi azi.
Cauta in site
Fotografii din Timișoara
Fotografii din Banat
Curs valutar
- 1