Română (România)English (United Kingdom)Serbian

Statuia Sf. Treimi

statuia sf. treimi smallStatuia Sfintei Treimi este poziţionată în mijlocul Pieţei Unirii; este considerată a fi cel mai reuşit monument de arta plastică barocă din Timişoara. Se bănuieşte (pe baza analogiilor stilistice cu alte lucrări) că este o creaţie a sculptorului vienez Georg Raphael Donner. Comanditarul a fost consilierul Anton Deschan von Hansen.

A fost adusă la Timişoara de la Viena în 1740. Motivaţia monumentului (care trebuie să fi costat o sumă mare, într-un oraş care era încă departe de prosperitate) era comemorarea problemelor capitale ce loviseră Timişoara în timpul războiului cu turcii din 1737-1739. Asemenea monumente sunt foarte des întâlnite în perioada barocă în spaţiul catolic din Austria şi sudul Germaniei.

Baza monumentului este un soclu cu trei laturi; pe fiecare latură se află reliefuri figurative reprezentând într-o manieră barocă  epidemia de ciumă, foametea şi războiul. Pe colţurile soclulului – mai exact pe console sprijinte pe volute, sunt postate statui ale sfinţilor Rochus, Sebastian (cel cu săgeata) şi Karl Borromeus.

Urmează o coloana în sine; la baza ei se află reprezentat Sf. Ioan de Nepomuk, sub el se află Sf. Rozalia. La aceeaşi înălţime cu Sf. Nepomuk, însă pe celelalte laturi ale coloanei, se află regele David şi Sf. Barbara.

Coloana se termină cu un capitel ionic, pe care tronează Sfânta Treime.

Nici această statuie nu şi-a avut locul aici de la bun început; de fapt nici nu ar fi fost posibil, căci la 1740 Piaţa Unirii era încă un şantier, departe de a fi terminat.

Comanditarul Deschan von Hansen a dispus ca statuia să fie instalată în 1740 chiar în imediata apropiera a casei sale – deci cam pe unde se află azi magazinul Bega. Însă a trebuit curând să fie mutată – terenul respectiv tocmai fusese cumpărat în 1752 de către baronesa Rosina von Metzrad; dupa ridicarea de măsurători, aceasta intenţiona să-şi construiască aici o casă, deci monumentul trebuia mutat. La acel moment Piaţa Unirii era încă în plin proces de construcţie.

În aceste condiţii a fost încheiată o înţelegere între administraţia oraşului şi baronesa von Metzrad: statuia urma să fie depozitată, pe bucăţi, în domul catolic (şi acela neterminat), urmând ca la un moment dat, baronesa să reinstaleze pe cheltuiala ei monumentul la un loc indicat de către administraţie. Când în sfârşit „piaţa principală” (P. Unirii) era terminată şi ar fi fost nevoie de un monument frumos în mijlocul ei, baroneasa nu a mai binevoit să-şi respecte obligaţiie; se pare că administraţia oraşului era prea slabă în această luptă. Astfel că a fost necesar ca însăşi împărateasa Maria Theresia să se adreseze în scris în 1755 administraţiei Banatului, cu indicaţia „veţi însărcina la modul cel mai serios... pe sus-numita baronesă von Metzrad, să instaleze coloana la locul indicat de Voi.. şi imi veţi raporta cu ascultare succesul”. Iar pentru succesul acţiunii stă dovadă şi azi statuia în mijlocul pieţei, în concordanţă stilisitcă cu clădirile din jur.

 

fantana piata unirii-smallDeşi mai rar observată de turişti, fântâna din Piaţa Unirii (între statuia Sf. Treimi şi domul catolic) este şi ea legată indirect de ciumă şi de bolile din zona mlăştinoasă a Timişoarei.

Deşi încă din prima jumătate a sec. al XVIII-lea s-au luat măsuri concrete pentru asanarea mlaştinilor (în vremea turcilor cetatea Timişoarei fiind comparată cu „o broască ţestoasă în apă” de către călătorul Evly Celebi), totuşi exista încă o problemă cu apa: Timişoara era înconjurată de apă, dar aceasta era infestată (sau „suspectă”) şi nu putea fi băută! A existat un sistem extrem de ingenios de a pompa apa în cetate – apa era preluată din Bega în cartierul Fabric, era filtrată cu un filtru cu rumeguş şi trimisă prin conducte în cetate. Însă în perioada asediului din 1849 s-a dovedit cu prisosinţă ce riscant este ca sursa de apă să se afle la îndemâna inamicului. Era nevoie deci de surse de apă potabilă direct în cetate.

La mijlocul sec. al XIX-lea, doar 18 din cele 130 de fântâni din cetate dădeau o apă cu gust bun.

După ce în 1832 o primă tentativă de săpare a unei fântâni de adâncime mare a dat greş (deja la 55 metri adâncime ţevile se strâmbaseră), la 1894 s-a reluat demersul. S-a ajuns chiar până la 412 metri, ceea ce era o performanţă pentru momentul respectiv. Apa a ţâşnit cu putere (s-a ridicat până la un metru înălţime), însă având un conţinut ridicat de magneziu, calciu şi o temperatură de 24,5 grade a fost catalogată rapid drept „nepotabilă”. Totuşi fântâna a devenit imediat foarte populară; generaţii întregi de timişoreni veneau aici cu sticlele zi de zi, pentru a lua ceea ce ei numeau „cea mai bună apă din lume”. Mult timp după săparea fântânii, pe lângă apă mai ieşea la suprafaţă şi gaz metan – copii îl aprindeau producând mici explozii, spre sperietura băbuţelor ce veneau cu sticlele să ia apă.

Oficial, apa acestei fântâni nu a fost niciodată catalogată ca având vreo indicaţie terapeutică (deşi nici dăunătoare nu e, cel puţin pentru aciditatea la stomac are un oarecare efect pozitiv). Temperatura apei a mai variat în timp – a scăzut, ceea ce a făcut-o şi mai acceptabilă pentru băut.

Situaţia s-a menţinut până pe la mijlocul anilor 2000. Nici apa care se poate bea acum nu este apă „din conductă”, ci este tot apă artezică. Provine însă dintr-o altă sursă subterană şi nu mai are mineralizarea puternică şi deranjantă a apei dinainte.


 

Cauta in site

logo-romana-1

Evenimente în Timișoara

<<  Iulie 2017  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
     
      

Fotografii din Timișoara

Fotografii din Banat

Vremea

Mostly clear

24°C

Timișoara

Mostly clear

Curs valutar

 

european-cities-marketing-logo

Pentru  informaţii despre  celelalte  programe finanţate  de  Uniunea  Europeană în România,  ca şi  pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României în  Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea  şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
ukash
elektronik sigara
elektronik sigara e sigara
elips c elektronik sigara
oyunlar oyna