Până după anul 1716 zona de astăzi a cartierelor actuale Iosefin şi Elisabetin, situate la sud-vest, respectiv sud de cartierul Cetate, nu a fost locuită. Aici nu existau nici un fel de construcţii (exceptând aşanumitul „val roman”, a cărui dată reală de execuţie nu se cunoaşte, dar care traversa actualul cartier Iosefin).

Primele construcţii au apărut în actualul cartier Elisabetin. Este vorba despre Capela Rosalia ridicată în 1739-1740, casa căpitanului inginer Dissel (Distel) şi Cambiatura (locul de schimb al cailor de poştă). Din documentele din anii 1746 şi 1750 nu reiese clar, dacă aparţinea lui Dissel numai casa de vară, sau şi „cambiatura”. Numeroase documente indică clar faptul că nu existau alte construcţii în această zonă în anii 1746 – 1750. Aceste proprietăţi şi clădiri au fost denumite „Maierele Vechi”, probabil în anul 1744, când s-a aprobat construirea la nord-vest de acestea a unui cartier de locuit nou numit „Maierele Noi” (nucleul iniţial al actualului cartier Iosefin). Termenul „maiere” provine din germană şi înseamnă „curte arendată împreună cu construcţiile aferente”.

După 1750 a apărut un cartier de locuit între actualele Piaţa Bisericii şi Str. Cozia, la sud de Esplanada, numit   Maierele Vechi Valahe şi era locuit în mare majoritate de români. În jurul străzilor actuale Romulus şi Odobescu s-a dezvoltat Cartierul Maierele Vechi Germane, locuit de germani.

Cu timpul, cele două cartiere s-au unit şi au primit în anul 1896 numele de Elisabetin, în cinstea Elisabetei, împărăteasa Austriei şi regina Ungariei, cunoscută mai ales sub numele de „Sissi, împărăteasa rătăcitoare”, care călătorea prin lume însoţită doar de câte o doamnă „de onoare”, după ce Kronprinz Rudolf, fiul ei, s-a sinucis.

(Sissi, o brunetă de o frunuseţe tulburătoare, a fost soţia împăratului rege Franz Joseph, care murind în 1916 a supravieţuit tuturor membrilor mai apropiaţi ai familiei sale: Dacă fratele său, Maximilian împăratul Mexicului, a fost condamnat şi executat de revoluţionari în 1876, fiul lui Franz Josef, Rudolf, s-a sinucis în 1889. Soţia lui Franz Josef, Elisabeta „împărăteasa rătăcitoare”, a fost asasinată în Elveţia în 1898. Iar următorul prinţ moştenitor, Franz Ferdinand, a fost asasinat la Saraievo în 1914,
pretext pentru izbucnirea Primului Război Mondial).

Cartierul Elisabetin a avut vreme îndelungată un aspect rural. Abia după anul 1890 cunoaşte o dezvoltare urbană puternică.

Nucleul iniţial al actualului cartier Iosefin a fost aprobat în anul 1744. El a fost trasat „la planşetă”, având trei străzi principale: actualele străzi Dragalina, Bolintineanu – Văcărescu şi Pop de Băseşti – Maniu, la sud-vest de Esplanadă - câmpul lat de 948 m pe care era interzis a se construi. Era locuit de germani şi se numea Suburbia Germană sau Noile Maiere Germane. În 1773 primeşte numele de Iosefin în cinstea împăratului Iosif II, fiul Mariei Theresia.

Cartierul Iosefin a avut un caracter rural până la racordarea Timişoarei la sistemul feroviar al Europei Centrale în 1857, când   s-a construit la nord de acest cartier prima gară a oraşului. După realizarea mai multor legături feroviare şi amplasarea mai multor unităţi industriale, Iosefinul se dezvoltă rapid în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

Atracţiile cartierului Iosefin-Elisabetin:

Palatul Marschall	Palatul Societăţii de Hidroameliorări Timiş-Bega	Palatul Comunităţii Reformate
Monumentul Sf. Maria	Casa cu păuni si bufniţe	Casa cu păuni
.
Casa cu poartă frumoasă	Biserica Ortodoxă Română              din Iosefin	Fosta Casă de Economii              din Iosefin
.
Palatul Alexandru Pisică	Fostul Hotel Royal	Fostul Hotel Splendid
Podul Metalic	Biserica Catolică Parohială              din Iosefin	Complexul Surorilor de             Notre Dame
Sinagoga din Iosefin	Palatul Ancora	Turnul de Apă din Iosefin

Alte atracţii turistice din zona Iosefin-Elisabetin:

Podul Maria

Palate Piata Mocioni

Casa de Raport a municipiului din Iosefin

Casa Rudolf Menczer

Palatul Albert Schott

Casa Turcească (Casa Dissel)